Ce spune psihologia?
Fie că ne dăm seama sau nu, psihologia face parte din viața noastră de zi cu zi. De la modul în care sunt prezentate produsele în magazine la obligația de a respecta legile, vrem, nu vrem, concepte din psihologie ne influențează comportamentul.
Uite câteva întrebări provocatoare: Este influențat modul în care îmi cresc și îmi educ eu cei doi băieți de modul în care proprii mei părinți m-au crescut și educat? Este eficientă psihoterapia în tratamentul depresiei și a altor tulburări mintale? Plătim impozitul pe venit pentru că suntem conștienți de obligativitatea noastră morală de cetățeni sau pentru că ne este frică de amendă dacă (sau când!) suntem prinși precum și de alte repercusiuni negative? Ei bine, psihologii caută și dau răspunsuri la aceste întrebări, precum și la multe altele.
După cum ai observat din întrebările precedente, psihologia atinge nu doar domeniul personal al vieții noastre de zi cu zi ci are ramificații și în zona politicii legislative și sociale a societății în care trăim. În urma cercetărilor și teoriile psihologice formulate în ultimii aproape 150 de ani de la înființarea psihologiei ca un domeniu de cercetare științific în laboratorul lui Wilhelm Wundt, “părintelui psihologiei moderne”, de la Universitatea din Leipzig, omenirea a beneficiat de legi care au dus la îmbunătățirea condiției noastre umane.
Astfel, au rezultat legi referitoare la discriminare, la pedeapsa capitală, la pornografie, la protecția bolnavilor mintali, la comportamentul sexual, la mărturia martorilor oculari și la circumstanțele în care o persoană nu poate fi considerată responsabilă pentru acțiunile sale. După cum îți poți da deja seama, legătura dintre psihologie și modul în care ne trăim viața de zi cu zi sub umbrela legilor naționale este foarte strânsă.
Spre exemplu, haideți să ne uităm puțin la câteva detalii despre legile referitoare la devianța sexuală. În ultimii 50 de ani, aceste legi și substraturile psihologice care au influențat corpul legislativ arată că, uneori, ceea ce anterior a fost catalogat drept perversiune, a devenit mai apoi „normalitate”.
Și mai specific, homosexualitatea a fost considerată, încă din prima ediție a „Manualului de diagnostică și statistică a tulburărilor mintale” – Biblia psihiatrului și a psihologului clinician – ca o boală mintală. Asta a fost în 1952. Peste 20 de ani, în 1974, Manualul a fost reeditat și diagnosticul dat homosexualilor nu mai includea tulburarea mintală iar în 2013, la ediția a 5-a, manualul a renunțat la categorizarea oamenilor în baza orientării lor sexuale.
În România, homosexualitatea a fost ilegală înainte de 1989 și cei prinși de Miliție erau supuși unei „terapii de conversie” care includea electroșocuri și uneori chiar castrare (sursa). Începând cu anul 1968, Articolul 200 din Codul Penal prevedea pedeapsa cu închisoarea între 1 și 5 ani a relațiilor între persoanele adulte de același sex cu posibilitatea includerii de factori agravanți care creșteau pedeapsa la un maxim de 15 ani de închisoare. (sursa). În 2001 această lege a fost abrogată.
Așadar, ceea ce a fost considerat a fi un comportament sexual pervers, a devenit, printr-o simplă schimbare de lege și printr-o declasificare din Manual ceva din domeniul „normalului”. Și totuși, rămâne de menționat faptul că stigma care este atașată homosexualilor încă există în societatea românească, iar relația dintre două persoane de același sex fiind considerată un “păcat moral” de către Biserica Ortodoxă Română (sursa).
Un alt exemplu al impactului pe care l-au avut cercetările din domeniul psihologiei asupra societății în care trăim este acela referitor la considerarea efectelor violenței pe posturile de televiziune. Din cauza efectelor nocive ale unor astfel de emisiuni, în prezent, programele speciale pentru copii conțin mai puține scene violente explicite. Păi de aceea filmele de seară începeau la o oră mai târzie, când se presupunea că copii mici era deja în pat la culcare. Acum cu Netflix, nu mai ține cont nimeni de ora difuzării…
Așadar, prin studierea în mod științific a modului în care oamenii gândesc, reacționează și se comportă în anumite situații, psihologia ne poate ajuta să înțelegem mai bine propriile noastre atitudini și reacții. De aceea îmi pasă mie de psihologie.
Acum vizionează prezentarea video:
Bibliografie:
“Introducere în psihologie” de Rita L. Atkinson (et al.), Editura Tehnică, București, 2002, p. 3
